La orice nuntă, privirile sunt inevitabil atrase de persoanele care îi însoțesc pe miri în timpul desfășurării evenimentului. În trecut, aceste persoane erau cunoscute sub numele de „vornicei” și „druște„, termeni care au căpătat, de-a lungul timpului, o aură romantică și tradițională. Cu toate acestea, astăzi, acești însoțitori au fost modernizați sub numele de ”domnișoare de onoare” și ”cavaleri de onoare”, reflectând schimbările societale și reinterpretarea valorilor tradiționale.
Termenii „vornic” și „druj” au fost preluați din tradițiile vechi românești și moldovenești, unde aceștia aveau un rol important în organizarea evenimentelor festive.
Vornicul și druștele aveau sarcina de a asigura buna desfășurare a nunții, de la organizarea festivităților până la menținerea atmosferei de bucurie. Ei se ocupau de detaliile logistice, facilitând interacțiunile dintre invitați și asigurând că totul decurge conform planului. Totodată, aceștia aveau rolul de a însoți mirii în procesiunea către biserică sau locul ceremoniei și apoi în timpul petrecerii de nuntă.
“Vorniceii” sau “chemătorii” sunt cei care astăzi se numesc “cavalerii de onoare”. Mirele și mireasa au fiecare vorniceii lor. Fiecare dintre ei se duc să facă “chemările”, adică să invite oamenii la nuntă în numele persoanei care îi invită. Vorniceii sunt aleși dintre rudele mirilor, cum ar fi un frate mai mic, un văr sau dacă nu există rude, pot fi trimiși prietenii apropiați.
Iată ce aflăm din cărțile străvechi despre vornicei și druște.
– În ajunul cununiei, vorniceii mirelui se adună la casa mirelui, iar ai miresei la casa ei. Mirele și mireasa dau fiecărui vornicel câte o ploscă plină cu vin sau rachiu și câte o năframă, pe care o leagă de capătul unui băț de alun cu cordele colorate. Li se mai dă și câte o floare de târg, pe care vorniceii o prind la pălărie sau la căciulă și o țin până după nuntă.
Chemarea se începe de la nașii mari, apoi se merge la fruntașii satului. Când intră în casa unui om, vornicelul ține o cuvântare, scoate plosca și păhărelul, îl umple cu vin sau rachiu, cinstește pe toți ai casei și pleacă mai departe. Voiniceii nu au timp de pierdut pentru că ei trebuie să ajungă în tot satul/comuna, uneori chiar și în satele vecine. Unul dintre vorniceii mirelui se numește vornicel-primar și merge întotdeauna în fruntea celorlalți.
“Druștele” sau “domnișoarele de onoare”, sunt două din partea miresei și două din partea mirelui, alese, dintre rudele apropiate sau prietenele bune. Pe când vorniceii cheamă sătenii la nuntă, druștele gătesc mireasa.
Druștele piaptănă mireasa, o îmbracă și o însoțesc. Ele pregătesc “beteala”, în unele părți “cununa” miresei sau “peteală” (o coroniță realizată din flori naturale) pe care o poartă pe cap în ajunul nunții și în ziua nunții. În tot acest timp, druștele cântă niște cântece de jale pentru că fata va pleca din casa părintească.
După ce mireasa a fost îmbrăcată, vine socrul mic, iar dacă nu are, vine un frate sau vornicul primar și așează mireasa la masă, în stânga se pune “drușca mică”, în dreapta “drușca mare”, iar pe masă, doi colaci frumoși. Părinții și druștele încep a plânge, iar mireasa închină paharul la părinți. Întâi închină la tatăl său, care îi urează viața îndelungată și trai bun, apoi la mama ei, apoi la rudele aflate în casă (înafara de tineret).
După ce a închinat la toți, vornicelul miresei poftește părinții să-i pună cununa pe cap și să o binecuvânteze. Părinții, iau cununa de la druște și după ce o binecuvântează, o “încoroneaza”. Apoi se cântă “Ia-ți mireasă ziua bună! “.
La casa mirelui, unul dintre vornicei îl bărbierește și lăutarul îi cântă sfătuindu-l să nu se însoare. După ce s-a bărbierit și îmbrăcat în haine de mire, părinții sau neamurile îl așează în capul mesei așa cum s-a făcut și cu mireasa.
Când mireasa este în capul mesei cu druștele lângă ea, cam pe când începe a se ingâna ziua cu noaptea, încep a se aduna și cei chemați de vornicei aducând daruri. Aceste daruri se numesc ”cinste”. Fiecare oaspete care aduce un dar face o orație, mireasa primește și cinstește nuntașii. La fel se întâmplă în casa mirelui.
Astăzi, acești însoțitori nu mai au rolul de organizatori principali, ci sunt prieteni apropiați ai mirilor, oferindu-le sprijin emoțional și logistic în timpul pregătirilor pentru nuntă.
”Domnișoarele și cavalerii de onoare” își păstrează importanța în cadrul evenimentelor nupțiale. Aceștia se implică activ în organizarea petrecerilor prenupțiale, oferă sfaturi și sprijin mirilor și se asigură că aceștia se simt relaxați și bucuroși în ziua cea mare. De asemenea, acești însoțitori au un rol esențial în păstrarea tradițiilor de a-i însoți pe miri pe drumul către căsătorie.
Evoluția tradițiilor nupțiale, de la „vornicei” și „druște” la ”domnișoare și cavaleri de onoare”, reflectă adaptarea continuă a societății la schimbările culturale și sociale. Cu toate acestea, indiferent de nume, importanța acestor însoțitori la o nuntă rămâne neschimbată – aceea de a oferi sprijin și bucurie mirilor în una dintre cele mai importante zile ale vieții lor.
