Tradiții și obiceiuri mai vechi legate de logodnă
Printre tradițiile care îmbrățișează farmecul și anticiparea, logodna ocupă un loc special în cultura noastră. Mai mult decât un simplu pas înainte spre căsătorie, logodna este o ceremonie a iubirii, a promisiunilor și a speranțelor pentru viitor.
Logodna nu este doar o practică modernă, ci o tradiție veche ce își are rădăcinile în istorie. În diverse culturi și perioade, logodna a fost percepută ca un angajament solemn și formal între doi oameni de a-și uni destinele. În trecut, ea era adesea însoțită de ritualuri și ceremonii simbolice, marcate de schimbarea unor inele sau obiecte specifice.
În România, Bucovina și Basarabia, cuvântul “logodnă”, de origine slav, era singurul folosit, iar în Banat și munții Apuseni se folosea “încredințare” și “credință”.
Datina strămoșească spune că înainte de logodnă fata era pețită. După ce flăcăul a vorbit și s-a înțeles cu fata și a obținut consimțământul părinților, urmează să se trimită în pețit la părinții fetei sau “în stărostie”. Pețitorii sau starostii sunt aleși dintre cei mai buni de gură care știu “orații”.
Starostii se îmbracă frumos, iau o ploscă plină cu rachiu și se duc la casa fetei. Acolo, se pun la sfat cu părinții și din vorbă în vorbă ajung la subiectul pentru care au venit. Atunci scot plosca cu rachiu, o pun pe masă și încep orațiile sau cuvântările. Se precizează numele feciorului care pețește fata. Dacă părinților nu le convine persoana, caută diverse motive de a refuza. Dacă părinților le place persoana, atunci cheamă fata în casă și îi spune ce se plănuiește. Părinții o întreabă pe fată dacă este de acord cu băiatul. Dacă fata răspunde pozitiv beau toți din ploscă, apoi starostii pleacă la casa băiatului să îi spună decizia.
Foarte frumoasă era datina logodnei prin părțile Dornei și ale Câmpulungului din Bucovina.
In cea dintâi joi sau duminică care urmează, băiatul merge însoțit de părinți, staroste și câteva rude, alături de lăutari, la casa fetei ca să o pețească și el.
La casa fetei sunt de-asemenea adunați oaspeți care așteaptă sosirea băiatului și la vederea alaiului se ascund toți în casă și încuie ușile sau uneori leagă porțile.
Atunci când ajunge alaiul, unul dintre ei (cel care va fi “colăcer” la nuntă), se așează la fereastră și cuvantează o orație prin care cere să fie descuiată ușa. Cei din casă descuie ușa, dar tânărul nu o găsește pe fată. El întreabă unde este, iar neamurile fetei îi aduc o babă urâtă sau un flăcău îmbracat în haine femeiești. După mai multe glume de acest fel, îi aduc fata.
Cei doi viitori miri se așează în capul mesei. Pe masă se găsește o farfurie cu grâu ales unde tânărul va pune câțiva bani de argint, iar fata o năframă cusută de ea. Unul din neamul fetei îi spune să își ia năframa înapoi, iar tânărului îi spune unul din neamul lui să își ia banii înapoi. Amândoi vor duce mâna la farfurie, dar ea va lua banii și tânărul năframa. Vor lua puțin grâu din farfurie și îl vor arunca asupra celor din casă. Cealaltă parte din grâu, părinții fetei o strâng până după cununie,adică până la “colăcărie”. Fata își strânge banii, iar băiatul îsi scoate traista ce o purta pe umăr și, împreună cu năframa de la fată și cușma din cap, le dă tatălui fetei. Acesta îi pune pălăria lui pe cap, iar lucrurile le dă fetei, care coase năframa la cureaua traistei, iar la cușmă îi coase o pană frumoasă de păun și la mijloc cu bani de argint. După ce termină, fata îi dă lucrurile tatălui ei, care le dă înapoi tânărului și își ia pălăria.
După logodnă,părinții tinerilor stabilesc ziua cununiei.
După ce s-a hotărât nunta, vor începe pregătirile.
Printre cele mai recunoscute simboluri ale logodnei se număra ”inelul de logodă”. Acest inel devine un simbol puternic al angajamentului și fidelității. Înainte era purtat pe degetul inelar al mâinii drepte până la nuntă, apoi, în ziua nunții se schimba pe mâna stângă, o tradiție care datează din vechime și care se spune că are legătură directă cu inima. Nu este greșită nici purtarea pe mâna stângă de la început.
Semnificația Logodnei în Zilele Noastre
În lumea contemporană, tradiția logodnei a evoluat, păstrându-și totuși esența. În prezent, logodna reprezintă un moment de bucurie și anticipare pentru cupluri, adesea fiind marcată de ceremonii intime, petreceri sau chiar propuneri spectaculoase. Este un angajament public al iubirii și intenției de a construi un viitor împreună.
Tradiții Globale ale Logodnei
Fascinanta diversitate culturală aduce cu sine și o varietate de tradiții logodne în întreaga lume. De la schimbul de daruri simbolice la rituale specifice, fiecare cultură aduce o contribuție unică la celebrarea logodnei, subliniind, astfel, importanța acestei etape în viața unui cuplu.
Logodna este mai mult decât un simplu pas înainte spre căsătorie; ea este o tradiție încărcată de semnificație, promisiuni și bucurie. Într-o lume în continuă schimbare, această practică ancestrală continuă să lege inimile și sufletele cuplurilor, reprezentând în continuare un simbol puternic al angajamentului și iubirii. Fiecare logodnă este o poveste unică, iar tradiția continuă să evolueze, aducând cu ea speranță și magie în viitorul fiecărui cuplu.
